Află mai multe despre TSH
Ce înseamnă TSH?
TSH (hormonul de stimulare tiroidiană sau tirotropina) este secretat la nivelul regiunii anterioare a glandei hipofize cu rolul de a ajuta glanda tiroidă să producă cantitatea de hormoni tiroidieni necesară organismului pentru buna desfășurare a funcțiilor sale.
Despre glanda tiroidă și hormonii tiroidieni
Glanda tiroidă, o glandă de mici dimensiuni aflată la baza gâtului, în fața traheei, secretă doi hormoni, tiroxina (T4) și triiodotironina (T3). Acești hormoni sunt foarte importanți pentru corpul nostru pentru că sunt implicați în procese critice care au loc la nivelul celulelor organismului încă din viața intrauterină.
Astfel, prin hormonii pe care îi secretă, glanda tiroidă reglează metabolismul celular și metabolismul bazal al corpului, influențând nivelul de energie al organismului, starea generală de bine și starea de sănătate a tuturor țesuturilor și organelor.
Afecțiunile glandei tiroide pot fi întâlnite la persoane de toate vârstele, fiind mai frecvente la femei, care sunt de 5 până la 8 ori mai expuse decât bărbații pentru a dezvolta o afecțiune tiroidiană pe parcursul vieții.
Testele uzuale de sânge efectuate pentru evaluarea funcționării glandei tiroide sunt TSH, T4 și, uneori, T3.
De ce se recomandă determinarea TSH?
În majoritatea cazurilor în care se evaluează funcția tiroidiană, concentrația de TSH din sânge este primul parametru măsurat. Dacă valorile acestuia se încadrează în limite normale, acest fapt poate indica că glanda tiroidă funcționează normal.
Puteți primi recomandarea de determinare a valorilor TSH:
- ca parte a examenelor medicale de rutină, funcție de vârstă și gen
- că răspuns la simptome specifice, cum sunt oboseala, schimbări semnificative de greutate, modificări ale ritmului cardiac, modificări de volum la nivelul gâtului (umflare sau îngroșare), căderea părului
- diagnosticul unor afecţiuni ale axului hipotalamo-hipofizo-tiroidian (de exemplu, insuficiență hipofizară, adenoame hipofizare secretante de TSH, etc)
- în cazul monitorizării tratamentului pentru hipo-sau hipertiroidism;
- pentru evaluarea gradului de risc cardiovascular
- în cursul diagnosticării osteoporozei (oase fragile și/sau subțiate)
- în diagnosticul dislipidemiilor (afecțiuni care evoluează cu perturbări ale metabolismului lipidelor)
- în cazul unor probleme legate de fertilitate, cum ar fi avortul spontan recurent, anomalii ale ciclului menstrual, disfuncția erectilă sau libido scăzut
- dacă prezentați antecedente familiale de tipul afecțiunilor autoimune, cum ar fi diabetul zaharat de tip 1, vitiligo, etc
Valori de referinţă TSH
| Vârsta | Valori de referinţă (μUI/mL) |
|---|---|
| 0-6 zile | 0.7-15.2 |
| 6 zile-3 luni | 0.72-11 |
| 3-12 luni | 0.73-8.35 |
| 1-6 ani | 0.7-5.97 |
| 6-11 ani | 0.6-4.84 |
| 11-20 ani | 0.51-4.30 |
| > 20 ani | 0.27-4.20 |
| Vârsta | Valori de referinţă (μUI/mL) |
|---|---|
| 18 – 20 ani | 0.51-4.30 |
| > 20 ani | 0.27-4.20 |
Situații care pot modifica valorile de referință ale TSH
Pe parcursul sarcinii gravidele prezintă o tendinţă de scădere uşoară a concentraţiilor plasmatice ale TSH, iar la aproximativ 3% din femeile gravide valorile TSH sunt foarte scăzute sau nedetectabile.
Unele medicamente (de ex., amiodaronă, litiu, interferon ) pot interfera cu rezultatele testelor funcției tiroidiene, inducând atât creşteri cât si scăderi tranzitorii ale valorilor TSH.
• Stresul psihic
• Oboseala cronică sau epuizarea fizică marcată
• Afecțiuni acute
Terapia de substituție hormonală tiroidiană poate interfera cu rezultatele testelor funcției tiroidiene.
Determinarea TSH trebuie să fie efectuată la un interval de minim 6 săptămâni și maxim două luni de la ajustarea dozei de către medicul curant, pentru a monitoriza eficacitatea noii concentrații de medicament administrate.
Interpretarea valorilor TSH
Un diagnostic clinic se realizează doar de către medicul curant, pe baza istoricului medical, al examenului clinic și paraclinic (probe de sânge +/- examene imagistice).
Concentrația plasmatică a TSH se interpretează întotdeauna în funcție de manifestările clinice (simptomele) prezente și, după caz, în asociere cu alți markeri biologici ai funcției tiroidiene (cel puțin deteminarea FT4).
Pentru examinarea completă a funcției tiroidiene, atunci când tabloul clinic sugerează disfuncții tiroidiene, determinarea TSH și FT4 poate fi însoțită sau urmată de determinarea:
- FT3 (triiodotironina liberă)
- anticorpilor tiroidieni (în special atunci când se suspectează o afecțiune tiroidiană de origine autoimună)
- calcitoninei (marker tumoral specific și sensibil pentru diagnosticul și monitorizarea carcinomului tiroidian medular).
• Indică stimularea accentuată a secreției de hormoni tiroidieni, deci o funcționare mai redusă decât normalul a glandei tiroide, cunoscută sub denumirea de hipotiroidism.
• Hipotiroidismul poate fi primar (de cauză tiroidiană) sau secundar (determinat de afecțiuni ale altor sisteme și/sau organe)
• Indică reducerea stimulării secreției de hormoni tiroidieni sub limitele normale, deci o funcționare mai crescută decât normalul a glandei tiroide, cunoscută sub denumirea de hipertiroidism.
• Hipertiroidismul poate fi primar (de cauză tiroidiană) sau secundar (determinat de afecțiuni ale altor sisteme și/sau organe)
Referințe:
