Cancer de sân (mamar): Simptome, Metode de Screening și Tratament

Cuprins:

• Ce este cancerul de sân?
• Tipuri de cancer la sân în funcție de aspectul histologic
• Tipuri de cancer la sân în funcție de gradul afecțiunii
• Cancer la sân – Cauze
• Cancer la sân – Factori de risc
• Cancer la sân – Simptome 
• Cancer la san – Metode de screening
• Cancer la sân – Stadii
• Cum se pune diagnosticul pentru cancerul la sân?
• Tratament pentru cancerul la sân (mamar)
• Prevenția cancerului la sân
• Întrebări frecvente privind cancerul la sân

Ce este cancerul de sân?

Cancerul de sân este o boală în cadrul căreia celulele țesutului mamar suferă modificări (mutații) genetice ce le determină să se înmulțească necontrolat, într-un ritm mai rapid decât celulele normale, organizându-se într-o formațiune tumorală malignă. Tumorile maligne au capacitatea de a invada țesuturile din jurul organului afectat și, în unele cazuri, de a se răspândi la alte părți ale organismului prin intermediul sistemului limfatic sau al sângelui, proces cunoscut sub numele de metastazare.

Există diferite tipuri de cancer de sân, în funcție de tipul histologic al celulelor care alcătuiesc tumora, dar și de localizarea acesteia. Majoritatea cancerelor de sân au ca punct de pornire canalele glandulare (ducte) – ex. carcinomul ductal invaziv sau lobulii glandei mamare (componenta glndulară) – carcinomul lobular invaziv. În stadiile incipiente, cancerul de sân poate fi asimptomatic, dar, pe măsură ce progresează, poate provoca apariția unui nodul la nivelul sânului, modificări ale pielii sau ale formei sau aspectului sânului, durere localizată sau secreții neobișnuite de la nivelul mamelonului.

Această boală este determinată de o combinație de factori genetici, hormonali și de mediu, iar un diagnostic precoce prin mamografii, biopsii și alte teste imagistice poate face diferența în succesul tratamentului.

Tipuri de cancer la sân în funcție de aspectul histologic

Cancerul de sân este o afecțiune complexă, heterogenă, clasificată în mai multe tipuri, pe baza aspectului histologic al celulelor tumorale, adică structura și caracteristicile acestora atunci când sunt analizate la microscop. Această clasificare este esențială pentru pentru înțelegerea mecanismelor bolii, alegerea terapiei optime și estimarea prognosticului pacientelor.

Cele mai frecvente tipuri histologice sunt:

• carcinoame ductale – punctul de plecare al acestor celule se află în canalele glandulare, având potențial de extindere dincolo de țesutul mamar;
• carcinoame lobulare – se dezvoltă la nivelul lobulilor glandei mamare și poate infiltra țesuturile din vecinătate sau metastaza la distanță

Ca și frecvență, carcinomul ductal invaziv reprezintă aproximativ 80% din toate cazurile de cancer de sân, iar carcinomul lobular invaziv este al doilea ca frecvență.

Tot cu ajutorul examenului histopatologic se pot evidenţia o serie de subtipuri de cancer de sân, mai puţin frecvente, care prezintă caracteristici specifice și răspund diferit la tratamentele disponibile. Acestea includ:

• cancerul de sân de tip tubular – tumorile sunt mici, în formă de tub, denumite „tubuli“, cu evoluție lentă;
• tumorile mamare mucinoase – sunt alcătuite din celule anormale care produc mucus. Au o incidență scăzută și, de obicei, asociază un răspuns bun la tratament;
• tumorile mamare medulare – sunt mase moi, consistente, nu se extind în afara sânului și cresc lent;
• tumorile papilare – alcătuite din extensii de dimensiuni mici şi au o creştere mai rapidă decât cea normală.

Tipuri de cancer la sân în funcție de gradul afecțiunii

Cancerul de sân poate fi clasificat și în funcție de diferențele de structură și funcție dintre celulele tumorale și celulele mamare normale.. Această clasificare stabilește gradul histologic al tumorii și este un indicator important al agresivității bolii și al ratei de creștere tumorală. Gradul 1, cunoscut ca bine diferențiat, sugerează o creștere lentă și un comportament mai puțin agresiv al cancerului. Gradul 2, moderat diferențiat, indică o creștere intermediară, în timp ce gradul 3, slab diferențiat sau nediferențiat, este asociat cu o tumoră agresivă și o capacitate crescută de răspândire.

O altă clasificare a cancerului mamar este dată și de caracterul neinvaziv sau invaziv.

Cancerul de sân neinvaziv (in situ)

Cancerul de sân neinvaziv, cunoscut și sub numele de carcinom in situ, reprezintă o formă incipientă a bolii, în care celulele anormale sunt limitate la ductele sau lobulii sânului și nu au invadat țesuturile din jur.

Există două tipuri principale de cancer de sân neinvaziv:

Carcinomul ductal in situ (CDIS) este o leziune pre-malignă, în care celulele tumorale sunt localizate la nivelul ductelor galactofore, dar nu au invadat țesutul sănătos din jur. Deși este o formă incipientă, CDIS poate evolua în cancer invaziv dacă nu este tratat corespunzător.

Neoplazia lobulară (cunoscută anterior sub denumirea de carcinom lobular in situ) este reprezentată de stadiul în care celulele care căptușesc lobulii prezintă modificări, ceea ce arată că există un risc crescut de apariţie a cancerului în viitor. Deși acest tip nu este considerat cancer de sân, femeile diagnosticate cu neoplazie lobulară trebuie să fie monitorizate periodic pentru a detecta orice modificări.[1]

Cancerul de sân invaziv

Cancerul de sân invaziv este o formă a bolii în care celulele tumorale au migrat dincolo de ductele galactofore sau lobulii sânului și au început să invadeze țesuturile mamare din jur, având potențialul de a se răspândi în alte părți ale corpului prin intermediul sistemului limfatic sau al sângelui. Cele mai frecvente tipuri de cancer invaziv sunt carcinomul ductal invaziv (CDI), care reprezintă aproximativ 80% din cazuri, și carcinomul lobular invaziv (CLI). Aceste forme pot varia ca agresivitate și răspuns la tratament, iar diagnosticul precoce, prin mamografii, ecografii sau biopsii, este esențial pentru a îmbunătăți șansele de succes terapeutic.

Opțiunile de tratament includ, de obicei, intervenții chirurgicale, radioterapie, chimioterapie și terapii hormonale, personalizate în funcție de stadiul și caracteristicile tumorii. Această formă de cancer necesită o abordare integrată pentru a controla progresia bolii și a reduce riscul de metastaze.

De asemenea, cancerul de sân este clasificat în funcţie de cât de avansată este boala:

Cancer de sân în stadiu incipient

Cancerul de sân este descris ca fiind în stadiu incipient în cazul în care tumora nu s-a extins dincolo de sân sau de ganglionii limfatici axilari (de la nivelul subraţului) (fază cunoscută și sub denumirea de cancer de sân în stadiul 0-IIA).  Abordarea principală pentru acest tip de cancere este intervenția chirurgicală (operație), însă în anumite cazuri se poate administra și tratament neoadjuvant sistemic înainte de operaţie.

Cancer de sân avansat local

Cancerul de sân este în stadiu avansat local în cazul în care a trecut din sân în ţesutul învecinat sau în ganglionii limfatici (stadiul IIB-III). La majoritatea pacienţilor, tratamentul pentru cancerul de sân avansat local începe cu terapii sistemice. În funcţie de extinderea cancerului, este posibil ca tumorile avansate local să fie operabile sau neoperabile (situaţie în care intervenţia chirurgicală poate fi efectuată în cazul în care tumora se reduce în dimensiuni după administrarea tratamentului sistemic).

Cancer de sân metastatic

Cancerul de sân este definit ca metastatic atunci când s-a extins în alte regiuni din organism, cum ar fi la nivelul oaselor, ficatului sau plămânilor (cunoscut și ca stadiul IV). Deși nu se poate vindeca, există tratamente care pot controla boala și pot îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

Cancer de sân avansat

Cancerul de sân avansat este un termen utilizat pentru a descrie atât cancerul mamar avansat local în stadiu avansat care nu poate fi tratat prin intervenție chirurgicală, dar şi cancerul de sân metastatic.

Subtipuri bazate pe statusul receptorilor hormonali și pe expresia genică a HER2

Creșterea anumitor tumori care apar în țesuturi a căror funcție este reglată și prin mecanism hormonal este influențată de secreția anumitor hormoni. În cazul cancerului de sân este vorba de estrogen şi progesteron. Este important să se stabilească dacă o tumoră are status pozitiv sau negativ pentru receptorii de estrogen (RE) sau pentru receptorii de progesteron (RPg) (dacă acești receptori sunt sau nu prezenţi), deoarece tumorile care prezintă un nivel înalt de receptori pentru hormoni pot fi tratate cu medicamente care acţionează prin reducerea cantităţii de hormoni care ajunge la tumoră.

HER2 (receptorul 2 al factorului de creștere epidermal uman) este tot un receptor cu rol în creșterea celulară, care se depistează în aproximativ 20% dintre cancerele de sân. Tumorile care au un nivel înalt de expresie a HER2 pot fi tratate cu medicamente cu acţiune anti-HER2.

Tumorile care nu prezintă RE, RPg sau niveluri înalte de HER2 sunt descrise drept tumori triplu negative.

Tumorile pot fi clasificate în subtipuri în funcţie de statusul receptorilor pentru hormoni și pentru HER2 după cum urmează:

• luminale tip A (tumori cu status pozitiv pentru RE și RPg, cu status HER2 negativ),
• luminale de tip B (tumori cu status pozitiv pentru RE şi/sau RPg, cu status pozitiv sau negativ pentru HER2),
• cu expresie excesivă (supraexpresie) a HER2 (tumori cu status negativ pentru RE și RPg, cu status HER2 pozitiv)
• de tip bazal (tumori triplu negative).⁴

Cancer la sân – Cauze

Cancerul de sân este rezultatul unor modificări genetice în celulele mamare, care determină diviziunea necontrolată a acestora. Deși cauza exactă a acestor modificări nu este întotdeauna clară, mai mulți factori contribuie la creșterea riscului pentru apariția cancerului mamar.

Acești factori includ:

• vârsta înaintată;
• istoricul familial de cancer de sân;
• mutațiile genetice moștenite, cum ar fi cele de la nivelul genelor BRCA1 și BRCA2;
• expunerea prelungită la acțiunea hormonilor estrogenici;
• stilul de viață nesănătos (obezitate, consum excesiv de alcool, sedentarism);
• expunerea la radiații.

De asemenea, riscul poate fi influențat de factori reproductivi, cum ar fi lipsa unei sarcini sau nașterea târzie a primului copil. Cu toate acestea, este important de menționat că multe femei diagnosticate cu cancer de sân nu prezintă factori de risc evidenți, iar boala poate apărea în mod imprevizibil.

Cancer la sân – Factori de risc

Cancerul de sân este influențat de o combinație complexă de factori genetici, hormonali, de mediu și stil de viață.

Factorii de risc cei mai importanți sunt:

• sexul feminin și înaintarea în vârstă, acestea fiind cele mai puternice determinante ale bolii;
• istoricul familial de cancer de sân, în special la rudele de gradul întâi;
• prezența mutațiilor genetice moștenite, de la nivelul genelor BRCA1 și BRCA2, cresc semnificativ probabilitatea de apariție a bolii.

Alți factori de risc posibili care contribuie, de asemenea, la creșterea riscului sunt:

• expunerea prelungită la estrogeni, fie prin menstruația precoce (inainte de 12 ani), fie prin menopauza târzie;
• lipsa sarcinilor sau prima naștere la o vârstă înaintată;
• obezitatea;
• consumul de alcool;
• sedentarismul;
• expunerea la radiații.

În plus, utilizarea îndelungată a terapiei de substituție hormonală sau a contraceptivelor orale poate influența probabilitatea de dezvoltare a cancerului de sân.

Cancer la sân – Simptome 

Cancerul de sân poate prezenta o varietate de simptome, în funcție de stadiul și tipul bolii, dar uneori poate fi asimptomatic în fazele incipiente. Cele mai frecvente semne descrise de paciente au fost:

• depistarea la autoexaminare a unui nodul la sân sau în axilă;
• deformarea sânului prin îngroșarea sau edemațierea (umflarea) unei zone;
• piele iritată la nivelul sânului;
• modificări ale texturii pielii sânului, cum ar fi aspectul de „coajă de portocală”;
• mamelon inflamat, edemațiat sau descuamat;
• retracția mamelonului;
• durere în zona mamelonului;
• prezența unor secreții de la nivelul glandei mamare, altele decât laptele matern, inclusiv sânge;
• durere în orice zonă a sânului.

Cancer la sân – Metode de screening

În România, cancerul de sân reprezintă o problemă de sănătate publică, iar screening-ul efectuat periodic pentru această afecțiune este o metodă extrem de importantă pentru detectarea precoce a bolii, înainte ca simptomele să devină evidente.

Principala metodă de screening este mamografia, un test imagistic care poate identifica anomalii la nivelul sânului. Alte metode de screening recomandate sunt:

• Ecografia mamară, utilizată frecvent în completarea mamografiei, mai ales la femeile cu țesut mamar dens;
• Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM), recomandată în cazul persoanelor cu risc genetic crescut.

De asemenea, autoexaminarea sânilor și examinările clinice regulate pot ajuta la identificarea unor semne suspecte, deși acestea nu înlocuiesc metodele de screening imagistic.

Femeile cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 ani au indicație de mamografie la fiecare 2 ani, deoarece în acest interval incidența cancerului de sân este mai mare. Pentru femeile cu risc crescut de a face cancer de sân și care au istoric familial cunoscut, se recomandă screening individualizat, pe baza recomandărilor medicului specialist. În aceste cazuri, detectarea și tratarea cancerului mamar în stadii incipiente ajută la scăderea mortalității și morbidității.

Teste pentru evaluarea riscului ereditar:

Femeile care prezintă un risc ridicat, din cauza unui istoric personal sau familial de cancer de sân cu debut precoce sau cancer ovarian au la dispoziție teste pentru a depista din timp existența unei mutații a genei BRCA. O mutație în oricare dintre genele BRCA 1 / BRCA 2 indică faptul că persoana are un risc semnificativ mai mare (între 50-80%) de a dezvolta boala de-a lungul vieții. Consilierea genetică este esențială, atât înainte de testare, pentru a înțelege implicațiile, cât și după primirea rezultatelor, pentru a discuta opțiunile de gestionare a riscului.

Cancer la sân – Stadii

Stadiile cancerului de sân descriu extinderea și severitatea bolii, oferind informații esențiale pentru diagnostic și planificarea tratamentului.

Clasificarea se bazează pe dimensiunea tumorii, implicarea ganglionilor limfatici și prezența metastazelor în alte părți ale corpului.

Stadiul 0

• Indică un cancer localizat, neinvaziv, cu un prognostic foarte bun, iar tratamentul este adesea foarte eficient. Intervențiile terapeutice pot fi de natură chirurgicală (de exemplu, sectorectomie sau mastectomie) și, uneori, radioterapie sau terapie hormonală pentru a reduce riscul de recurență sau de progresie.

Stadiul I

• Reprezintă o tumoră de dimensiuni mici, invazivă, dar localizată la nivelul sânului, fără semne de metastază la alte organe. Acest stadiu al cancerului de sân are un prognostic bun, iar tratamentul este, de obicei, foarte eficient. Opțiunile terapeutice pot include chirurgie (sectorectomie sau mastectomie), radioterapie și, în unele cazuri, terapie hormonală, chimioterapie sau terapii țintite, în funcție de caracteristicile tumorii (de exemplu, statusul receptorilor hormonali și HER2). Detectarea și intervenția timpurie cresc semnificativ șansele de vindecare.

Stadiul II

• Reprezintă o formă moderat avansată a cancerului mamar, în care tumora este mai mare sau ganglionii limfatici au un grad redus de afectare.

Stadiul III

• Cunoscut și sub numele de cancer mamar local avansat, indică o răspândire mai extinsă în ganglionii limfatici sau dimensiuni mai mari ale tumorii, fără a implica metastaze la organe îndepărtate.

Stadiile II și III necesită o abordare terapeutică mai complexă, incluzând chirurgie, radioterapie, chimioterapie, terapii hormonale sau terapii țintite, în funcție de caracteristicile tumorii. Deși tratamentul este mai dificil în aceste stadii, intervențiile moderne cresc semnificativ șansele de control al bolii și reduc riscul de recurență.

Stadiul IV

• Este cel mai avansat, caracterizat prin metastaze la organe îndepărtate, cum ar fi cele la nivelul oaselor, ficatului sau al plămânilor.

Determinarea stadiului este realizată printr-o combinație de metode, incluzând investigații imagistice și examen histopatologic (biopsie) și este esențială pentru alegerea unui tratament personalizat și pentru estimarea prognosticului.

Cum se pune diagnosticul pentru cancerul la sân?

Diagnosticul pentru cancerul de sân este ideal a fi pus cât mai devreme pentru a crește șansele de răspuns la tratament și supraviețuire. Acest proces implică o serie de investigații clinice, imagistice și biologice, menite să identifice prezența și natura tumorii. Printre metodele utilizate se numără:

• examinarea clinică a sânilor, efectuată de un medic, pentru a identifica eventuale modificări sau noduli suspecți;
• mamografia este cea mai recomandată metodă imagistică utilizată în screening și diagnostic;
• ecografie mamară, care de obicei completează mamografia în cazul țesutului mamar dens;
• imagistică prin rezonanță magnetică (IRM), atunci când este nevoie de evaluări suplimentare;
• galactografia, cunoscută și sub denumirea de ductografie, este o tehnică imagistică utilizată pentru a evalua canalele galactofore ale sânului, în special în cazurile în care o femeie prezintă secreții mamelonare anormale, mai ales dacă acestea sunt sanguinolente sau transparente. Această procedură constă în injectarea unei substanțe de contrast radiopace în canalul galactofor afectat, urmată de realizarea unei serii de radiografii pentru a vizualiza eventualele anomalii, cum ar fi dilatarea canalelor, stricturi, polipi sau tumori intraductale. Galactografia este un instrument valoros pentru diagnosticul precoce al unor afecțiuni benigne sau maligne și oferă informații suplimentare care pot ghida deciziile clinice și terapeutice.
• examen citologic din aspirație și/ sau o biopsie. Biopsia este recomandată atunci când se identifică anomalii în urma efectuării unei mamografii sau ecografii. Aceasta constă în prelevarea unui eșantion de țesut pentru analiza microscopică și determină prezența celulelor canceroase, tipul cancerului și caracteristicile moleculare.

Testele utilizate pentru identificarea caracteristicilor menționate anterior sunt:

• Biopsie
• Testare IHC HR+HER-2+KI67 cancer mamar         
• ISH Her2 neu
• tomografia computerizată (CT) este o tehnică imagistică avansată utilizată în evaluarea răspândirii cancerului de sân în organism, în special în stadializarea bolii și detectarea metastazelor. Joacă un rol crucial în evaluarea organelor și structurilor adiacente. Prin imagini detaliate în secțiuni transversale, CT-ul poate evidenția metastazele osoase, pulmonare, hepatice sau ganglionare. Această tehnică este adesea utilizată în combinație cu alte investigații, precum imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) sau PET-CT, pentru a oferi o imagine completă a bolii. În plus, CT-ul este valoros în planificarea tratamentului, fie că este vorba despre chirurgie, radioterapie sau terapie sistemică, asigurând o localizare precisă a țesuturilor afectate.

Tratament pentru cancerul la sân (mamar)

Tratamentul cancerului mamar este o abordare complexă și personalizată, adaptată tipului, stadiului și caracteristicilor moleculare ale tumorii, precum și stării generale de sănătate a pacientei. Scopul tratamentului este de a încetini sau a stopa răspândirea cancerului, de a preveni recidivele și de a îmbunătăți calitatea vieții.

Opțiunile terapeutice sunt de mai multe tipuri, astfel:

Intervenția chirurgicală

• Reprezintă o componentă esențială în tratamentul cancerului mamar, având scopul de a îndepărta tumora. Cele mai frecvente tipuri de intervenții sunt mastectomia și chirurgia conservatoare a sânului (lumpectomia).

Mastectomia constă în îndepărtarea completă a sânului afectat și este recomandată în cazurile de tumori extinse, cancer multicentric sau atunci când pacientele optează pentru acest tip de intervenție din motive personale sau genetice (de exemplu, femeile purtătoare ale mutației BRCA1/BRCA2).

Chirurgia conservatoare a sânului (sectorectomia) se realizeză prin îndepărtarea tumorii și a unei porțiuni de țesut sănătos din jur (a unui sector din glanda mamară), păstrând restul glandei mamare și prezervând astfel conformația aproape normală a sânului. Este indicată în cazurile de tumori localizate și în stadii incipiente. Chirurgia conservatoare este de obicei urmată de radioterapie pentru a distruge eventualele celule canceroase rămase.

Intervențiile chirurgicale sunt adaptate fiecărei paciente, asigurând un echilibru între eficiența oncologică și aspectele estetice sau psihologice.

Radioterapia

• Utilizată în cancerul mamar folosește raze X, protoni sau alte particule cu energie mare pentru a distruge celulele canceroase.

În ultimii ani, progresele în domeniul terapiilor personalizate și imunoterapiei au deschis noi perspective pentru pacienți, oferind soluții mai eficiente și cu efecte secundare reduse. Alegerea tratamentului implică o echipă multidisciplinară și o colaborare strânsă cu pacienta, pentru a asigura cea mai bună strategie terapeutică.

Terapiile sistemice (chimioterapia, terapia hormonală, terapia țintită)

Chimioterapia este un tratament care utilizează anumite tipuri de medicamente specifice pentru a distruge celulele canceroase, a opri sau a încetini creșterea lor. Aceste medicamente intră în fluxul sangvin și țintesc celulele tumorale, au mecanisme de acțiune diferite, iar dozajul și modul de administrare este personalizat.

Terapia hormonală este o formă de tratament utilizat în anumite tipuri de cancer de sân care sunt hormono-dependente sau receptor hormonal pozitiv (ER-pozitiv și/sau PR-pozitiv). Aceasta funcționează prin blocarea efectelor hormonilor asupra celulelor tumorale sau prin reducerea nivelului de hormoni din organism. Tipul de terapie hormonală depinde de stadiul pre sau postmenopauză.

Terapiile țintite sunt tratamente personalizate în funcție de profilul genetic și molecular al tumorii fiecărui pacient, oferind astfel o abordare mai precisă și eficientă în tratarea cancerului de sân. Spre deosebire de chimioterapie, care atacă toate celulele care se divid rapid, terapia țintită acționează asupra unor molecule specifice implicate în dezvoltarea cancerului. Medicamentele de acest tip pot trata cele mai frecvente mutații genetice ale cancerului de sân, cele care apar la nivelul genelor: BRCA1 și BRCA2, HER2, PIK3CA.

Imunoterapia

Este o abordare modernă de tratament care stimulează sistemul imunitar al organismului pentru a recunoaște și distruge mai eficient celulele canceroase. În cancerul de sân, imunoterapia este utilizată în principal pentru subtipurile agresive, cum ar fi cancerul de sân triplu negativ (TNBC) și cazurile care prezintă o expresie ridicată a PD-L1 (ligandul 1 al receptorului morții programate).

Reconstrucția mamară

Este o intervenție chirurgicală care are ca scop refacerea formei și aspectului sânului după mastectomie (îndepărtarea sânului) sau, în unele cazuri, după sectorectomie (îndepărtarea unei părți a glandei mamare). Scopul este de a crea un sân de mărime și formă similare cu sânul original. Aceasta este o opțiune importantă pentru femeile care au trecut printr-un tratament pentru cancer mamar și doresc să își îmbunătățească imaginea corporală și calitatea vieții, reducând astfel impactul psihologic al mastectomiei.

Pentru a evalua eficiența terapiei, a detecta progresia bolii și a anticipa eventualele complicații în cancerul mamar se recomandă dozarea următorilor markeri tumorali:

• CA 15-3 este un biomarker tumoral recomandat pentru monitorizarea răspunsului la tratament şi detectarea recidivei sau a progresiei bolii. Scăderea nivelului seric de CA 15-3 reprezintă un indicator de răspuns terapeutic, în timp ce persistenţa unui nivel crescut este adesea asociată cu progresia bolii. Determinarea combinată a biomarkerului CA 15-3 cu biomarkerul CEA creşte sensibilitatea detecţiei recurenţei tumorii sau ajută la detectarea precoce a metastazelor osoase şi hepatice.
• Valori crescute ale biomarkerului tumoral CA 19-9 sunt întâlnite la unii pacienţi cu neoplasm mamar.
• CA 27.29 – evaluează evoluția cancerului și modul în care organismul răspunde la tratament. Niveluri crescute ale acestui biomarker pot fi găsite la pacienții cu cancer mamar metastatic. Din acest motiv, ghidurile clinice recomandă ca markerii tumorali să fie utilizați numai pentru cancerul mamar metastatic și nu pentru depistarea, diagnosticarea sau monitorizarea cancerului mamar localizat.

Prevenția cancerului la sân

Adoptarea unor măsuri specifice poate reduce semnificativ riscul de apariție a bolii, deși nu este o garanție absolută.

Prevenția implică nu doar schimbări ale stilului de viață, ci și monitorizare atentă și informare continuă, astfel încât să poți recunoaște din timp eventualele semne de avertizare. Factorii genetici, hormonali și de mediu joacă un rol important în dezvoltarea cancerului mamar, iar printr-o combinație de măsuri proactive, riscul poate fi diminuat, oferind șansa unei vieți mai sănătoase și echilibrate.

Astfel, recomandările Ghidului European pentru screening-ul si diagnosticului cancerului mamar sunt:

• fără mamografie de screening la femeile asimptomatice cu vârste cuprinse între 40 și 44 de ani, cu un risc mediu de cancer de sân;
• mamografie de screening la femeile asimptomatice cu vârste cuprinse între 45 și 49 de ani, cu un risc mediu de cancer mamar;
• mamografie de screening la femeile asimptomatice cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, cu un risc mediu de cancer mamar;
• mamografie de screening la femeile asimptomatice cu vârste cuprinse între 70 și 74 de ani, cu un risc mediu de cancer mamar⁵.

O femeie este considerată ca având un risc mediu dacă nu are antecedente personale de cancer mamar, antecedente familiale puternice de cancer mamar sau o mutație genetică cunoscută pentru creșterea riscului de cancer mamar (cum ar fi o mutație la nivelul genei BRCA1/BRCA2) și dacă nu a făcut radioterapie toracică înainte de vârsta de 30 de ani⁶.

Întrebări frecvente privind cancerul la sân

Deși diagnosticarea timpurie și tratamentele moderne au crescut șansele de supraviețuire, totuși prevenția și informarea rămân extrem de importante pentru reducerea riscului de apariție a bolii.

Această secțiune răspunde întrebărilor frecvente despre riscuri, simptome, prevenție și tratamente pentru cancerul mamar.

Ce analize de sânge se fac pentru cancerul la sân?

Analizele de sânge utilizate în cazul cancerului la sân pot ajuta la evaluarea stării generale de sănătate, detectarea unor anomalii și monitorizarea evoluției bolii sau a răspunsului la tratament. Printre acestea se numără: hemoleucograma completă, markeri tumorali și analize specifice pentru funcțiile organelor interne. Deși analizele de sânge nu pot confirma diagnosticul de cancer mamar, ele sunt adesea folosite împreună cu alte investigații, precum mamografia, ecografia sau biopsia, pentru o evaluare completă.

Cât de repede avansează cancerul la sân?

Ritmul de progresie al cancerului la sân variază în funcție de tipul și stadiul cancerului, precum și de caracteristicile individuale ale fiecărui pacient. Unele tipuri de cancer mamar progresează lent, pe parcursul mai multor ani, în timp ce altele pot avansa mai rapid. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat joacă un rol esențial în gestionarea bolii și în îmbunătățirea prognosticului.

Cancerul de sân este tratabil?

Da, cancerul de sân este tratabil, mai ales dacă este depistat în stadii incipiente. Opțiunile de tratament includ intervenții chirurgicale, radioterapie, chimioterapie, terapii hormonale, imunoterapia și terapii țintite, în funcție de tipul și stadiul cancerului. Prognosticul este influențat de factori precum momentul diagnosticului, tipul de cancer și răspunsul la tratament. Diagnosticul precoce și tratamentul personalizat cresc semnificativ șansele de succes.

Cum te pregătești de mamografie?

• Evită folosirea de deodorante, creme sau talc pe pielea din zona sânilor și a axilei, deoarece pot apărea pete pe imaginile mamografice.
• Informează medicul sau tehnicianul despre orice modificare a sânilor sau orice disconfort pe care îl simți.
• Dacă este posibil, alege o perioadă a lunii în care sânii nu sunt prea sensibili (evitând perioada menstruală).

Un nodul la sân înseamnă cancer?

Un nodul la sân nu înseamnă întotdeauna cancer. Mulți noduli mamari sunt benigni (necanceroși), cum ar fi fibroadenoamele sau chisturile. Cu toate acestea, este important ca orice nodul sau schimbare la nivelul sânului să fie evaluată de un medic, pentru a stabili un diagnostic corect. Investigațiile suplimentare, cum ar fi mamografia sau ecografia, pot ajuta la determinarea naturii nodulului.

Mamografia crește riscul de cancer?

Mamografia utilizează radiații pentru a examina sânul, însă expunerea la doze mici de radiații este considerată sigură și nu crește semnificativ riscul de cancer. Beneficiile mamografiei, cum ar fi detectarea precoce a cancerului, depășesc riscurile potențiale asociate cu radiațiile. Totuși, se recomandă ca mamografiile să fie efectuate conform indicațiilor medicale și să se urmeze ghidurile naționale pentru screening.

Tratamentul pentru cancer la sân implică automat pierderea sânului afectat?

Tratamentul pentru cancerul la sân nu implică automat pierderea sânului afectat. În funcție de stadiul și tipul cancerului, pot exista opțiuni de tratament care permit conservarea sânului, cum ar fi mastectomia parțială (sectorectomia) sau alte intervenții care elimină doar tumora. Mastectomia totală, adică îndepărtarea întregului sân, este recomandată în anumite cazuri, dar nu este necesară în toate situațiile.

Care este rata de supraviețuire după diagnosticarea cu cancer la sân?

Rata de supraviețuire după diagnosticarea cu cancer la sân variază în funcție de mai mulți factori, cum ar fi stadiul în care este diagnosticat cancerul, tipul de cancer și tratamentele disponibile. Când cancerul este depistat într-un stadiu incipient, rata de supraviețuire pe 5 ani este foarte bună, fiind de aproximativ 90% sau mai mare. Pentru cazurile mai avansate, rata de supraviețuire poate fi mai mică, dar tratamentele moderne continuă să îmbunătățească prognosticul.

Câte ședințe de radioterapie se fac pentru tratarea cancerului la sân?

Numărul de ședințe de radioterapie pentru tratarea cancerului la sân variază în funcție de tipul și stadiul cancerului, dar, de obicei, sunt necesare între 15 și 30 de sesiuni. Tratamentul este administrat zilnic, timp de 5 zile / săptămână, pe parcursul unei perioade de 3-6 săptămâni. Radioterapia este folosită de obicei după intervenția chirurgicală pentru a distruge eventualele celule canceroase rămase.

---

Referințe:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/breast-cancer/symptoms-causes/syc-20352470

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/3986-breast-cancer

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/breast-cancer/diagnosis-treatment/drc-20352475

https://www.breastcancer.org/symptoms/understand_bc/statistics

https://www.esmo.org/content/download/300499/5990632/1/RO-Cancerul-de-San-Ghid-pentru-Pacienti.pdf

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7851664

https://www.cdc.gov/cancer/breast/index.htm

https://sogr.ro/wp-content/uploads/2019/06/30.-Cancerul-mamar.pdf

https://www.labtestsonline.org.au/learning/index-of-conditions/breast/lab-tests

https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer/treatment/hormone-therapy-for-breast-cancer.html

https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/galactography

https://www.mskcc.org/cancer-conditions/breast-cancer/chemotherapy-and-other-systemic-therapies-for-breast-cancer

https://www.plasticsurgery.org

https://www.cancer.org/cancer/types/breast-cancer/screening-tests-and-early-detection/american-cancer-society-recommendations-for-the-early-detection-of-breast-cancer.html