Informații generale: Testare genetica – cancer tiroidian (genele BRAF, EIF1AX, HRAS, KRAS, NRAS, RET, TERT)
Context clinic
Cancerul tiroidian este una dintre cele mai frecvente boli neoplazice endocrine, având o incidență globală în creștere, dar cu menținerea unor rate reduse ale mortalității.
Date Globocan din 2020 documentează o rată a incidenței cancerului tiroidian standardizată funcție de vârstă, de 10,1 la 100.000 de femei și de 3,1 la 100.000 de bărbați, în timp ce ratele de mortalitate, standardizate funcție de vârstă, sunt de 0,5 la 100.000 de femei și 0,3 la 100.000 de bărbați.
Factorii de risc asociați cu cancerul tiroidian includ expunerea la radiații ionizante, în special în copilărie, un istoric familial de boală tiroidiană sau alte cancere endocrine. De asemenea, deficiența de iod a fost identificată ca un factor de risc în unele regiuni, însă utilizarea sării iodate a redus semnificativ incidența acestei afecțiuni în multe zone ale lumii.
Această afecțiune oncologică afectează glanda tiroidă și se prezinta sub diverse forme histologice, cele mai comune tipuri fiind carcinomul papilar și carcinomul folicular. Acestea au, în general, un prognostic bun, datorită posibilității de detecție precoce și sensibilității ridicate, sub tratamentele disponibile, cum ar fi chirurgia și terapia cu iod radioactiv. Alte forme histopatologice, precum carcinomul medular și carcinomul anaplastic, sunt mai rare și au un prognostic rezervat.
Carcinoamele medulare tiroidiene (MTC) reprezintă aproximativ 3% până la 5% din carcinoamele tiroidiene. Variantele in gena RET, la nivel de celule germinale, sunt prezente în aproximativ 25% din MTC ereditare, în timp ce variantele somatice (in tesut tumoral) sunt identificate în până la 66% din MTC sporadice.
În 75% până la 95% din cazuri, se identifica o variantă RET Met918Thr, care este asociată cu o evoluție mai agresivă, precum și varianta mai rară Ala883Phe (variante cu risc ridicat).
De asemenea, apariția simultană a mai multor variante somatice în gena RET este asociată cu un prognostic rezervat. În până la 81% din MTC sporadice, de tip RET sălbatic, se identifica variante în gena HRAS, în special Gln61Arg, și mai rar în gena KRAS. Rolul variantelor Ras este mai puțin bine caracterizat, dar există date care sugerează că tumorile cu variante RAS somatice sunt mai puțin agresive decât cele cu variante RET cu risc ridicat, dar mai agresive decât cele cu variante RET fără risc ridicat. Calea de semnalizare mTOR este, de asemenea, activată, atât în MTC ereditar, cât și sporadic. Există dovezi că o activitate mTOR crescuta este asociată cu MTC sporadic mai invaziv și cu o rată mai mare de metastazare la nivel ganglionar.
Diagnosticul cancerului tiroidian se bazează pe evaluarea clinică, ecografia tiroidiană, examen histopatologic, in urma unei biopsiii cu ac fin și evaluarea unor biomarkeri tumorali. În România, în ultimii ani, accesul la aceste metode de diagnostic s-a îmbunătățit, ceea ce a contribuit la creșterea ratei de depistare precoce a bolii.
Tratamentul primar pentru majoritatea formelor de cancer tiroidian este chirurgical, urmat de radioterapie (iod radioactive) și, în cazuri selectate, terapie țintită sau chimioterapie. Supraviețuirea pe termen lung depinde de tipul histologic al cancerului, stadiul bolii la momentul diagnosticării si de profilul genetic al celulelor tumorale.
Recomandări de testare
Evaluarea genelor din panel pentru mutațiile somatice întâlnite in tumorile tiroidiene este recomandat in scop terapeutic si prognostic.
Condiții de recoltare
Specimen recoltat – țesut tumoral inclus în blocuri de parafină.
Stabilitate probă – timp îndelungat, în mediu ambiental, protejate de umezeală și radiațiile solare
Metoda – NGS. Sunt evaluate genele BRAF, EIF1AX, HRAS, KRAS, NRAS, RET si TERT pentru identificarea variantelor nucleotidice, variații ale numărului de copii si prezenta unor fuziuni genice. Se efectuează secvențierea tuturor exonilor codificatori și a regiunilor intronice conservate. Sunt identificate modificările unei singure perechi de baze, micile deleții sau duplicații și fuziuni genice.
Timp eliberare rezultat – 15 zile
Interpretarea rezultatelor
In urma evaluării si clasificării mutațiilor – conform AMP/ASCO/CAP Li et al.,2017 si Froyen et al., 2019 – daca sunt detectate, vor fi raportate exclusiv variantele cu semnificație clinică, respectiv nivelurile I, II si III. Variantele de nivel IV (semnificație benigna/posibil benigna) nu sunt raportate.
Limitări și interferențe
Testul permite analiza exclusivă a genelor incluse in panel. Metoda nu permite identificarea variantelor structurale (translocații, inversii) la nivelul genelor din panel.
Tehnologia utilizata nu permite detecția variantelor indel cu dimensiuni cuprinse intre 21 perechi de baze si 1 exon.
Degradarea ADN-ului tumoral poate afecta capacitatea de detecție a testului.
Cantitatea insuficienta de celule tumorale de analizat, respectiv de ADN, in proba de tesut primita, poate furniza rezultate fals-negative.
Referințe
- Pizzato, Margherita et al. (2022) The epidemiological landscape of thyroid cancer worldwide: GLOBOCAN estimates for incidence and mortality rates in 2020 The Lancet Diabetes & Endocrinology, Volume 10, Issue 4, 264 – 272
- La Vecchia, C., et al. (2015). “Thyroid cancer mortality and incidence: a global overview.” International Journal of Cancer, 136(9), 2187-2195.
- Schlumberger, M., & Leboulleux, S. (2021). “Current practice in patients with differentiated thyroid cancer.” Nature Reviews Endocrinology, 17(3), 176-188.
- Fagin, J. A., & Wells, S. A. (2016). “Biologic and Clinical Perspectives on Thyroid Cancer.” The New England Journal of Medicine, 375(11), 1054-1067.